Home » Evolutie » O întrebare foarte proastă: “Care este scuza ta?” sau cel mai simplu exerciţiu pentru progres

Acum un an şi jumătate am început să le pun această întrebare celor care au descărcat materialul BONUS  “Cum să-ţi formezi un obicei nou în 30 de zile?”

Fără menajări, i-am întrebat pe fiecare în parte: Care este scuza ta?”

O parte au răspuns imediat, alţii după câteva zile iar restul niciodată. În articolul trecut am publicat lista cu cele 35 de scuze celebre, primite în acest timp şi care stau în calea evoluţiei personale.

Pe parcurs am realizat că această întrebare este una proastă.

Să întrebi în 2013 pe cineva care-i sunt scuzele, chiar dacă ai o intenţie pozitivă în spate, este aproape o pierdere de timp.

De ce spun asta?

Ai prins în copilăria ta momente când te legai la ochi, cu un fular şi te apucai să-i cauţi pe ceilalţi, prin casa plină de mobilier vechi. baba oarba Joacă de-a baba oarba, unul din elementele care mi-a marcat copilăria. Odată ce erai legat la ochii totul se întuneca. Frica de necunoscut apărea în stomac şi totuşi cu mâinile întinse începeai să pipăi zona, în căutarea celorlalţi copii.

Mişcarea şi adrenalina te făcea mai atent la toate zgomotele din jur, la râsetele celorlalţi şi astfel să fii mai prezent la ce se întâmplă acolo. Să intri într-o stare de flux.

Rolurile se schimbau repede şi fularul trecea pe la majoritatea celor implicaţi. Cei care stăteau prea mult cu fularul căutau să-şi facă o umbră de lumină pe sub el, pentru a scapa de povară. Smile1

Acum majoritatea, dacă le-aş da un fular să şi-l lege la ochi, poate din curiozitate vor accepta provocarea însă la un moment dat li se va părea stupid şi fără rost.

A dispărut farmecul şi bucuria de moment. Bucuria de a trăi clipa, de a te juca şi de a explora necunoscutul.

Acum ai un fular pe ochii în fiecare zi, deşi pretinzi cum: “Sunt larg deschişi!”

Pretinzi cum posezi o experienţă de viaţă mai mult sau mai puţin dureroasă. Ai vise şi totuşi fără să-ţi dai seama te ţii departe de ele prin tot felul de mecanisme şi distrageri care se ivesc în cale.

Mă trezesc eu să te întreb: Care este scuza ta? şi începi să cauţi răspunsuri.

Alege oricare din cele 35 de scuze celebre din lista din articolul trecut şi vezi care ţi se potriveşte.

Le ştii foarte bine, doar îţi cunoşti viaţa până în cel mai mic detaliu. Ai idee ce te face să simţi bucurie, cât şi ce te întristează. Ţi-ai repetat acele scuze de atâtea ori încât acum sunt a doua ta natură.

Îţi spui zilnic: “SUNT INSUFICIENT, am nevoie de bani, iubire, timp să …” încât deja te-ai obişnuit cu gândul să faci acest ritual. Deja faci acest lucru fără să depui efort, este un automatism.

Este un fular care te împiedică să vezi ceea ce se întâmplă cu adevărat în jur. Ai uitat să te bazezi pe simţurile tale, pe ceea ce îţi spune instinctul, să urmezi acei paşi şi mai ales să te bucuri de această călătorie.

Fii puternic

În momentul în care-i întreb pe cititori “Care este scuza ta?”  le promit că le voi răspunde cu cel mai simplu exerciţiu din lume pentru progres.

Am răspuns deja la sute de mesaje, personalizat în funcţie de răspunsul fiecăruia, însă după ce parcurgi lista cu cele 35 de scuze vei vedea cât de asemănătoare sunt.

Exerciţiul promis constă în reformularea afirmaţiei iniţiale. Simplu, cu câteva condiţii pentru a avea rezultate maxime, cu această tehnică uitată.

  • Să fie la timpul prezent.
  • Să implice o direcţie (o viziune a ce doreşti să obţii).
  • Să fie stabilită o acţiune cât mai clară în acel sens ( acţiune de făcut, de mişcare, pas cu pas).

Folosesc exemplu răspunsul Lăcrămioarei, din articolul trecut şi de care m-am lovit personal foarte mult timp, fără să ştiu ce este de făcut. scuza celebra "Nu am timp"

Scuza ei cu  “lipsa timpul” devine:

Varianta 1: “Am tot timpul din lume pentru tot ceea ce-mi propun şi găsesc zilnic activităţi noi pentru evoluţia mea!”

Varianta 2: “Eu controlez timpul, mă bucur de fiecare moment în parte la intensitate maximă şi adaug în fiecare zi câte o pagină la cartea vieţii mele, prin ceea ce fac.”

Varianta 3: “Timpul este prietenul meu cel mai bun, ca urmare trăiesc fiecare clipă din planul făcut, fiecare prim pas făcut.”

A fost o trece bruscă de la un om care aleargă pe stradă pentru a-şi urma sarcinile trecute în agendă, la un om care pleacă de acasă fără ceas, plin de încredere cum totul este conform planului şi este interesat să se bucure de fiecare moment.

Poţi REFORMULA scuzele tale cum crezi tu că este mai bine pentru tine, cu cuvintele tale însă ia în considerare că ai făcut doar un mic pas pentru a schimba convingerile tale în acel sens.

Se respectă linia de mai jos şi este nevoie să repeţi aceea reformulare până ajungi să schimbi vechea mentalitate cu una nou, care te ajută să creşti ca persoană.

GÂNDURI -> CUVINTE -> FAPTE -> OBICEIURI -> CARACTER ( CONVINGERI) ->DESTINUL TĂU MĂREŢ

Să repeţi de atâtea ori încât să ajungi să crezi aceea afirmaţie cu toată tăria ta, să o crezi cu mintea şi cu inima în acelaşi timp. În momentul în care reuşeşti asta se întâmplă magia şi apare evoluţia. trasforma totul Revenind la DE CE este o întrebare proastă?

Pentru că…

Pentru că …

Pentru că poţi merge toată viaţa în această călătorie fără să-ţi dai seama care sunt scuzele care te ţin pe loc. (uneori este mai bine aşa).

Poţi să îţi dai seama de scuze, să le conştientizezi şi este un pas înainte mai ales dacă găseşti răspunsurile la întrebarea din titlu, însă este la fel de important ce faci cu ele mai departe, cum acţionezi în direcţia lor şi cum ai încredere să-ţi pui de bunăvoie fular la ochii şi să începi să faci paşii prin necunoscut cu zâmbetul pe buze.

Mi-ar plăcea să te văd printre cei care reuşesc acest lucru cu dragă inimă.

La final…

Mi-ar plăcea să văd mai jos într-un comentariu REFORMULAREA TA la aceea scuză celebră: “Nu am timp.”. Prin răspunsul tău poate reuşeşti să influenţezi o persoană care se loveşte zilnic de această scuză.

Sorin Mihu

Citeste inca un articol pentru progresul tau:

One thought on “O întrebare foarte proastă: “Care este scuza ta?” sau cel mai simplu exerciţiu pentru progres

  1. Thess says:

    fetito, scrii frumos, fara dubii, insa – toutsi – ceva prea pretentios pentru varsta ta >>> mai bine axeaza-te pe scoala, decat pe intretinerea unui blog, lucru ce necesita prea multa consecventa si inghite prea mult timp // daca as fi in locul parintilor tai nu ti-as permite sa te “deschizi” atat de puternic pe-aici, nu din alte motive, ci pur si simplu din dorinta de-a te apara… nu mi-o lua in nume de rau! esti, cu siguranta, inteligenta si talentata, insa nu consider ca trebuie sa irosesti aceste doua daruri pe net… nu la varsta ta!

Leave a Reply to Thess Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *