Home » Evolutie » Este mai uşor să faci presupuneri decât să faci un pas.

“Presupunerea este mama eşecului.” (Angelo Donghia)

Ajungi la un moment dat să-ţi trăieşti viaţa ca şi cum ai şti totul şi dintr-o dată “ceva” te trezeşte. De cele mai multe ori este un eveniment nefericit, o durere, o despărţire.

Apoi îţi vine greu să crezi unde eşti şi ce ţi s-a întâmplat. Ai face orice să eviţi durerea. Te zbaţi. Strigi cât te ţin puterile. Întorci situaţia pe toate feţele şi de abia aştepţi ca totul să se termine, doar cui îi place să fie mereu şi meru pe fundul prăpastiei. Fundul acela este doar locul de unde poţi creşte.

Detensionez un pic atmosfera rândurilor de mai sus cu o glumă despre presupuneri:

“În SUA, un tip merge pe stradă târându-şi un picior după el. Din faţă, se apropie un altul, tot târându-şi piciorul. Ajungând unul în dreptul celuilalt, primul întreabă:
– Vietnam?
– Nu, căcat de câine de pe stradă alăturată…”

Gluma cu cei doi tipi este o invitaţie la extras propriile concluzii.

De ce apare această “presupunere”?

Există un concept aparte în era modernă, cel de atotcunoscător. Unul care a văzut şi a trecut prin multe. Suntem deştepţi, inteligenţi, centrul universului şi o parte din noi, numită modern ego ne accentuează aceste stări, pentru a-şi da importanţă.

Inclusiv pe mine m-am prins de câteva ori în această stare. Viaţa s-a asigurat că-mi reaminteşte de fiecare dată să rămân deschis la învăţare.

Unul dintre mentori mei mi-a recomandat ca de fiecare dată când fac o “presupunere” să mă întreb:

Dacă aş fi în faţa unui judecător, ce dovezi palpabile aş putea folosi?!

Revenind la tine, cât de des faci presupuneri? Te ajută la ceva?

Cel mai mare duşman al tău este propria ta percepţie, propria ta ignoranţă, propriul tău eu.・(Dr. O. S. Harris)

Pe lângă asta, lumea actuală te face să crezi că eşti într-o permanentă competiţie cu tine şi cei din jur, când de fapt suntem aici să cooperăm.

Presupunea asta este o poartă către viitor şi acest articol te încurajează să ai o viziune proprie de viaţă.

Avertizare: Este în regulă să presupui atâta timp cât faci paşi în aceea direcţie, te documentezi din mai multe surse, rămâi în mişcare, testezi lucruri noi, analizezi rezultatele avute şi apoi transmiţi în jur ce ai reuşit.

O muză mi-a fost alături când am scris aceste rânduri, de multe ori vorbeşte doar pentru a se afla în treabă dar acesta este felul ei de a fi.

Corect ar fi să spun: Inclusiv aceste rânduri ar putea fi considerate o mare presupunere.

Sorin Mihu

Citeste inca un articol pentru progresul tau:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *